Codul de procedura penala - Incompatibilitatea si stramutarea

Sectiunea I:  Incompatibilitatea

Art. 46:  Rudenia intre judecatori

Judecatorii care sunt soti, rude sau afini intre ei, pana la gradul al patrulea inclusiv, nu pot face parte din acelasi complet de judecata.

Art. 47:  Judecator care s-a pronuntat anterior

(1) Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleia si cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs.

(2) De  asemenea,  nu  mai  poate  participa  la  judecarea  cauzei  judecatorul  care  si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data in acea cauza.

Art. 48:  Alte cauze de incompatibilitate

(1) Judecatorul este de asemenea incompatibil de a judeca, daca in cauza respectiva:
a) a  pus  in  miscare  actiunea  penala  sau  a  dispus  trimiterea  in  judecata  ori  a  pus concluzii  in  calitate  de  procuror  la  instanta  de  judecata,  a  solutionat  propunerea  de arestare preventiva ori de prelungirea arestarii preventive in cursul urmaririi penale;
b) a fost reprezentant sau aparator al vreuneia din parti;
c) a fost expert sau martor;
d) exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, el, sotul sau vreo ruda apropiata.
e) sotul, ruda sau afinul sau, pana  la gradul al patrulea inclusiv, a efectuat acte de urmarire  penala,  a  supravegheat  urmarirea  penala,  a  solutionat  propunerea  de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive, in cursul urmaririi penale;
f) este sot, ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, cu una dintre parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia;
g) exista dusmanie intre el, sotul sau una dintre rudele sale pana la gradul al patrulea inclusiv si una dintre parti, sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv;
h) este tutore sau curator al uneia dintre parti;
i) a primit liberalitati de la una dintre parti, avocatul sau mandatarul acesteia.
 
(2) Judecatorul este incompatibil de a participa la judecarea unei cauze in caile de atac, atunci cand sotul, ruda ori afinul sau pana la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecator sau procuror, la judecarea aceleia si cauze.

Art. 49: Incompatibilitatea procurorului, a organului de cercetare penala, a magistratului-asistent si a grefierului
 
(1) Dispozitiile  art.  46  se  aplica  procurorului  si  magistratului -asistent  sau,  dupa  caz, grefierului de  sedinta, cand cauza de incompatibilitate exista intre ei sau  intre vreunul dintre ei si unul dintre membrii completului de judecata.
 
(2) Dispozitiile privind cazurile de incompatibilitate prevazute in art. 48 alin. 1 lit. b) -i)
si   alin.   2   se   aplica   procurorului,   persoanei   care   efectueaza   cercetarea   penala, magistratului-asistent si grefierului de sedinta.
 
(3) Procurorul care a participat ca judecator la solutionarea cauzei in prima instanta nu poate pune concluzii la judecarea ei  in caile de atac.
 
(4) Persoana  care  a  efectuat  urmarirea  penala  este  incompatibila  sa  procedeze  la refacerea acesteia, cand refacerea este dispus a de instanta.

Art. 50:  Abtinerea

(1) Persoana incompatibila  este  obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine  de  a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul ab tinerii.

(2) Declaratia  de  abtinere  se  face  de  indata  ce  persoana  obligata  la  aceasta  a  luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

Art. 51:  Recuzarea

(1) In cazul  in care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, poate fi recuzata atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii, de oricare dintre parti, de indata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate.

(2) Recuzarea se formuleaza oral sau  in scris, cu aratarea pentru fiecare persoana in parte a cazului de incompatibilitate invocat  si a tuturor temeiurilor de fapt cunoscute la momentul  recuzarii.  Cererea  de  recuzare  poate  privi  numai  pe  acei  judecatori  care compun completul de judecata.
 
(3) Nerespectarea  conditiilor  prevazute  in  alin.  2  sau  recuzarea  aceleia si  persoane pentru  acelasi  caz  de  incompatibilitate  si  pentru  temeiuri  de  fapt  cunoscute  la  data formularii unei cereri anterioare de recuzare care a fost respins a atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, care se constata de completul in fata caruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judec atorului recuzat.

(4) Completul  in  fata  caruia  s-a  formulat  recuzarea,  cu  participarea  judecatorului recuzat, se pronunta asupra masurilor preventive.

Art. 52:  Procedura de solutionare in cursul judecatii

(1) Abtinerea  sau  recuzarea  judecatorului,  procurorului,  magistratului-asistent  sau grefierului se solutioneaza de un alt complet,  in sedinta secreta, fara participarea celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat.

(2) Examinarea  declaratiei  de  abtinere  sau  a  cererii  de  recuzare  se  face  de   indata, ascultandu-se procurorul cand este prezent  in instanta, iar daca se gaseste necesar,  si partile, precum si persoana care se abtine sau a carei recuzare se cere.

(3) Cand  abtinerea  sau  recuzarea  priveste  cazul  prevazut  in  art.  46  si  49  alin.  1, instanta, admitand recuzarea, stabile ste care dintre persoanele aratate in mentionatele texte nu va lua parte la judecarea cauzei.

(4) In  caz  de  admitere  a  abtinerii  sau  a  recuzarii,  se  va  stabili  in  ce  masura  actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin.

(5) Cand  pentru  solutionarea  abtinerii  sau  a  recuzarii  nu  se  poate  alcatui  completul potrivit alin. 1, abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara.
In cazul  in care gaseste intemeiata abtinerea sau recuzarea  si, din cauza abtinerii sau recuzarii,  nu  se  poate  alcatui  completul  de  judecata  la  instanta  competenta  sa solutioneze  cauza,  instanta ierarhic  superioar a  desemneaza  pentru judecarea cauzei o instanta egala in grad cu instanta in fata careia s-a formulat abtinerea sau recuzarea.

(5¹) Este inadmisibil a recuzarea judecatorului chemat sa decida asupra recuzarii.

(6) Incheierea prin care s-a admis sau  s-a respins ab tinerea, ca  si aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse nici unei c ai de atac.

Art. 53:  Procedura de solutionare in cursul urmaririi penale

(1) In cursul urmaririi penale, asupra abtinerii sau recuzarii persoanei care efectueaza cercetarea   penal a   ori  a  procurorului   se  pronunta   procurorul  care  supravegheaza cercetarea penal a sau procurorul ierarhic superior.
 
(2) Cererea  de  recuzare  privitoare  la  persoana  care  efectueaza  cercetarea  penala  se adreseaza fie acestei persoane, fie procurorului. In cazul in care cererea este adresata persoanei  care  efectueaza  cercetarea  penala,  aceasta  este  obligata  sa  o  inainteze impreuna cu lamuririle necesare,  in termen de 24 de ore, procurorului, fara a intrerupe cursul cercetarii penale.

(3) Procurorul este obligat sa solutioneze cererea in cel mult 3 zile, printr-o ordonanta.

(4) Cererea de recuzare care priveste pe procuror se solutioneaza in acelasi termen si in aceleasi conditii de procurorul ierarhic superior.

(5) Abtinerea se solutioneaza potrivit dispozitiilor din alin. 3  si 4, care se aplica in mod corespunzator.

Art. 54:  Incompatibilitatea expertului  si interpretului

(1) Dispozitiile  art. 48,  50,  51,  52  si 53 se  aplic a in  mod  corespunzator  expertului  si interpretului.

(2) Calitatea de expert este incompatibila cu aceea de martor in aceeasi cauza. Calitatea de martor are intaietate.

(4) Participarea  ca  expert  sau  ca  interpret  de  mai  multe  ori in  aceeasi  cauza  nu constituie un motiv de recuzare.


Sectiunea II:  Stramutarea judecarii cauzei penale

Art. 55:  Temeiul stramutarii

(1) Inalta  Curte  de  Casatie  si  Justitie  stramuta  judecarea  unei  cauze  de  la  instanta competenta la o alta instanta egala in grad, in cazul in care impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita imprejurarilor cauzei, dusmaniilor locale sau calitatii partilor, cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice ori cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul al patrulea inclusiv printre judecatori sau procurori, asistentii judiciari sau grefierii instan tei.

(2) In cursul judecatii stramutarea poate fi cerut a de partea interesata, de procuror sau de ministrul justitiei.

Art. 56:  Cererea si efectele ei

(1) Cererea de stramutare se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie si trebuie motivata. Inscrisurile  pe  care  se  sprijina  cererea  se  alatura  la  aceasta,  cand  sunt  detinute  de partea care cere str amutarea.

(2) In cerere se face mentiune daca in cauza se gasesc arestati.

(3) Suspendarea judecarii cauzei poate fi dispusa numai de catre completul de judecata investit cu judecarea cererii de stramutare.

Art. 57:  Procedura de informare

(1) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie cere, pentru lamurirea instantei, informatii de la presedintele instantei ierarhic superioare celei la care se afla cauza a carei stramutare se cere, comunicandu-i totodata termenul fixat pentru judecarea cererii de stramutare.
 
(2) Cand  Inalta Curte de Casatie si Justitie este  instanta ierarhic  superioara, informatiile  se cer Ministerului Justitiei.

(3) In  cazul  introducerii  unei  noi  cereri  de  stramutare  cu  privire  la  aceea si  cauza, cererea de informatii este facultativa.

Art. 58:  Instiintarea partilor

(1) Presedintele instantei ierarhic superioare celei la care se afla cauza ia masuri pentru incunostintarea partilor despre introducerea cererii de stramutare, despre termenul fixat pentru  solutionarea  acesteia,  cu  mentiunea  ca  partile  pot  trimite  memorii  si  se  pot prezenta la termenul fixat pentru solutionarea cererii.

(2) In informatiile trimise Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face mentiune expresa despre efectuarea incunostintarilor, atasandu-se si dovezile de comunicare a acestora.

(3) Cand  in  cauza  a  carei  stramutare  se  cere  sunt  arestati,  presedintele  dispune desemnarea unui ap arator din oficiu.

Art. 59:  Examinarea cererii

(1) Examinarea cererii de stramutare se face in sedinta publica.
 
(2) Cand partile se infatiseaza, se asculta si concluziile acestora.

Art. 60:  Solutionarea cererii

(1) Inalta Curte de Casatie  si Justitie dispune, prin  incheiere motivata,  admiterea sau respingerea cererii.

(2) In cazul  in care gaseste cererea  intemeiata, dispune stramutarea judecarii cauzei, hotarand  totodata  in  ce  masura  actele  indeplinite  in  fata  instantei  de  la  care  s-a stramutat cauza se mentin.

(3) Aceasta instanta va fi instiintata de indata despre admiterea cererii de stramutare.

(4) Daca instanta la care se afla cauza a carei stramutare se cere a procedat  intre timp la judecarea cauzei, hotararea pronuntata este desfiintata prin efectul admiterii cererii de stramutare.

(5) Incheierea prin care Inalta Curte de Casa tie si Justitie dispune asupra stramutarii nu este supusa niciunei cai de atac.

Art. 61:  Repetarea cererii

(1) Stramutarea cauzei nu poate fi cerut a din nou, afara de cazul cand noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute Cur tii Supreme de Justitie la solutionarea cererii anterioare sau ivite dupa aceasta.

Art. 61¹:  Desemnarea altei instante pentru judecarea cauzei

(1) Procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate cere  Inaltei Curti  de  Casatie  si  Justitie  sa  desemneze  o  instanta  egala  in  grad  cu  cea  careia  i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, care sa fie sesizata in cazul in care se va emite rechizitoriul.

(2) Dispozitiile  art.  55  alin.  1,  art.  56  alin.  1 si  2  si  art.  61  se  aplica  in  mod corespunzator.

(3) Inalta  Curte  de  Casatie  si  Justitie  solutioneaza  cererea  in  camera  de  consiliu,  in termen de 15 zile.

(4) Inalta Curte de Casa tie si Justitie dispune, prin  incheiere motivata, fie respingerea cererii, fie admiterea cererii  si desemnarea unei instante egale in grad cu cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, care sa fie sesizata in cazul in care se va emite rechizitoriul.

(5) Incheierea prin care  Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza cererea nu este supusa niciunei cai de atac.