Prevederile legale nerespectate in capturarea, procesul si executia lui Iisus Hristos

[ 1]   In timpul Domnului Isus, sinedriul era tribunalul suprem si forul care reglementa si conducea treburile civile si religioase ale natiunii (Mat. 26:59; Marcu 14:55; l5:1; Fapte 4:15; 5:21; 22:30; 24:20). Pe linga Sinedriul Central functionau a serie intreaga de sinedrii locale (Mat. 5:22). Desi membrii Sinedriului pretindeau ca se trag din astfel de organizatii fondate inca de pe timpul lui Moise, este greu sa trasam istoria acestui organism mai devreme de revenirea din robia babiloniana. Sinedriul a luat fiinta numai dupa acel eveniment si numai din cauza ca poporul nu a mai avut un imparat sau o preotie care sa asigure unitatea si identitatea neamului. Sinedriul este sinonim cu ceea ce intelegem astazi prin „sinod” sau „senat". In Faptele Apostolilor 5:21 acestui organism al puterii i se spune: „Sobor".Ca organizare, sinedriul era constituit dintr-un numar de 71 de persoane. Misna si Gemara, doua culegeri de traditii iudaice, ne spun ca in acest total intrau: (1) marele preot, (2) douazeci si patru de „capetenii preotesti", care reprezentau cele 24 de cete ale preotimii (1 Cron. 24:4, 6), (3) douazeci si patru de „batrini", ca reprezentanti ai populatiei civile (acestia mai erau numiti si „batrinii norodului" -Mat. 21:23; Fapte 4:8), (4) douazeci si doi de „carturari", experti cunoscatori ai prevederilor civile si religioase ale Legii. Ori de cite ori se aminteste despre Sinedriu se presupune adunarea la un loc a tuturor acestor reprezentanti ai diferitelor fractiuni din Israel. Domnul Isus se refera la Sinedriu atunci cind ii anunta pe ucenici ca: „El trebuie sa mearga la Ierusalim, sa patimeasca mult din partea batrinilor, din partea preotilor celor mai de seama si din partea carturarilor; ca are sa fie omorit si ca a treia zi are sa invieze" (Mat. 16:21). Se prea poate ca Domnul Isus sa fii avut in vedere structura Sinedriului, cu un presedinte si 70 de membrii, atunci cind Si-a ales 70 de ucenici pe care i-a trimis inaintea Lui prin satele lui Israel (Luca 10:1). S-ar putea ca, in chip simbolic, aceasta activitate sa fi anuntat trecerea autoritatii nationale in miinile Lui si ale reprezentantilor Sai.

[2]   Arhiereu si ginere al arhiereului Ana. A fost pus arhiereu in anul 18 d.Hr, de Valerius Gratus,si a fost destituit de Vitelius, in anul 36 d.Hr. In vremea lui si-au inceput activitatea Ioan Botezatorul si Iisus Hristos. Potrivit evangheliei, Hristos a fost trimis la judecata mai intai in fata lui Ana si dupa aceea in fata lui Caiafa, care L-a judecat si a atatat poporul sa-I ceara moartea, de unde expresia: "A purta pe cineva de la Ana la Caiafa". El i-a mituit pe ostasii care strajuiau mormantul lui Iisus sa minta ca ucenicii Sai i-au furat trupul si a arestat multi dintre apostoli.

[3]  Pilat din pont: originar din Pontul Asiei mici, a fost guvernator roman al Iudeii intre anii 26 - 36, in vreme ce la Roma era imparat Tiberiu, fiu adoptiv (14 -37) al lui Octavian Cezar August ( 31 i. Hr.-14 d. Hr.). Sub domnia acestuia s-a facut recensamintul «in toata lumea», pe cind in Siria ocirmuia Quirinius ( Luca 2,1 - 2 ). In timp ce Pilat guverna Iudeia, Irod Antipa, era tetrarh al Galileei si Pereei, Filip, fratele sau, Itureei, si al Trahonitidei, iar Lisanie al Abilene (Luca 3,1).

Despre Pontiu Pilat stim mai multe lucruri din relatarile evanghelice ale procesului Mintuitorului, din scrierile lui Iosif Flaviu si ale lui Filon . In toate izvoarele Pilat apare ca un om crud, corupt, lipsit de sensibilitate si fara principii. Chiar de la inceputul mandatului sau i-a ofensat pe iudei introducind in Ierusalim standardele care purtau chipul imparatului lucrul evitat de procuratorii dinaitea lui. Dupa sase zile de proteste ale iudeilor care au sfidat amenintarea cu moartea. Pilat a cedat si a dispus sa fie retrase toate insemnele imperiale din oras. Mai tirziu nu a ezitat sa foloseasca banii templului pentru construirea unui apeduct destinat imbunatatirii aprovizionarii cu apa a Ierusalimului. Mii de evrei au protestat impotriva acestui proiect , cu ocazia sosirii lui Pilat la Ierusalim la o sarbatoare.Pilat a ordonat interventia armatei si multi protestari au fost ucisi atunci. In general se crede ca aceasta revolta a fost provocata de galileeni mentionati in(Luca 13,1-2). Pilat a intrat in Evanghelie si in Crez ,ca cel ce a judecat si osindit la moarte pe Hristos, desi «n-a gasit nici o vina in Omul acesta «( Luca 23,4-11); el voia sa-l elibereze pe Iisus ( 20-21), «ca stia ca din rautate l-au dat (arhiereii ai batrinii poporului iudeu) in mina lui» ( Matei 27,17-18) .

Se incredintase Pilat ca Iisus este Imparatul ceresc prezis de prooroci (Ioan 18,37). El se intrebase:«Ce este adevarul? «, dar elibereaza totusi pe Baraba tilharul iar pe Iisus il osindeste sa fie rastignit. Dupa ce L-au biciuit ostasii si I-au impletit cununa de spini punindu-I - o pe cap si imbracindu-L cu hlamida, L-au palmuit, L-au scuipat si L-au batjocorit. Atunci Pilat, iesind afara, si-a afirmat din nou nevinovatia zicind:» Iata, vi-L aduc pe El afara, ca sa stiu ca nu gasesc in El nici o vina…..».Si apoi a exclamat: «Iata Omul! «( Ioan 19,4-5) . De teama L-a predat sa fie rastignit, dupa ce capeteniile poporului au spus ca «dupa legea lor e vinovat de moarte» , caci , daca nu-L condamna, Pilat va fi impotriva Cezarului. Pilat si-a pierdut postul in anul 36 fiind acuzat de uciderea mai multor samariteni, care s-au adunat pe Muntele Garizim la chemarea unui fals mesia.

«Pilat , zice Filon, era crud si nu se dadea inapoi de la nimic. Sub guvernarea lui nimic nu se putea obtine in Iudeia fara coruptie; peste tot domnea orgoliul, aroganta si insolenta; tara era jefuita oprimata si insultata in tot felul; oamenii erau trimisi la moarte fara a fi judecati mai inainte; cruzimea implacabila a tiranului nu ceda niciodata".

[4]  Irod Antipa (n. 4   i.C. - d. 39   d.C.) a fost fiul regelui Irod cel Mare   si tetrarh al unei parti din fostul regat herodian (Galileea si Pereia). Devenit vaduv, a luat in casatorie pe cumnata Irodiada (sotia fratelui vitreg Philippus, mama lui Salomeea), fapt neconform religiei mozaice, pentru care a fost aspru criticat public de catre Ioan Botezatorul . L-a arestat si ucis prin decapitare pe Ioan Botezatorul   in cetatea Machaerus din Pereia (fosta provincie Pereia se afla astazi in Iordania ), pe malul estic al Marii Moarte .

In timpul procesului lui Isus , Irod Antipa nu si-a asumat responsabilitatea judecarii lui Iisus la Ierusalim (unde se gasea cu ocazia sarbatorii anuale evreiesti Pessah), ci l-a retrimis inapoi procuratorului roman Pilat din Pont .

Dupa decesul protectorului sau (imparatul Tiberius , 14-37 d.C.), a inceput declinul politic al lui Irod Antipa. A murit in anul 39 d.C., dupa ce fusese exilat in provincia Galia   (in Franta   de astazi).

A construit pe malul lacului Ghenizaret orasul Tiberias (in onoarea imparatului Tiberius), capitala regiunilor guvernate de catre el..Este amintit in evanghelii tot sub numele simplificat de „Irod” (a nu se confunda cu ceilalti 2 “Irozi” amintiti in evanghelii: Irod cel Mare   si  Irod-Aggripa I !).

[5]   In societatea romana, legile erau mult mai dure. Cele mai multe ,,delicte" (fapte considerate infractiuni, nu neaparat crime) erau pedepsite prin pedeapsa capitala. In acest caz, doar nobilii aveau privilegiul la o moarte onorabila prin sinucidere. Sclavii, spre exemplu nu aveau acest "privilegiu" si de foarte multe ori executiile lor faceau deliciul multimilor. Una dintre cele mai cunoscute si mai dure pedepse din Roma antica a fost crucificarea, pedeapsa destinata celor care se dovedeau a fi unii dintre cei mai sângerosi criminali.