Poprire salariu 2022. Ce se intampla cand exista mai multe popriri pentru acelasi venit

Poprirea reprezinta o procedura delicata, atat pentru debitorul supus unei urmariri silite, cat si pentru angajatorul sau, in calitate de tert poprit.

Daca si dvs. v-ati trezit astfel implicat fara voie intr-o poveste cu care, in principiu, nu aveti nicio legatura, atunci articolul acesta va vine in ajutor. 

 

Din punct de vedere legal, compania angajatoare devine tert poprit si in aceasta calitate trebuie sa urmeze procedura, adica sa retina si sa vireze lunar suma in cauza, in caz contrar este pasibila de o amenda intre 2.000 si 10.000 de lei.   

Explicatiile specialistilor le gasiti in ghidul „Popririle din salariu. Obligatii ale angajatorilor”, aparut la Rentrop & Straton ...click pentru detalii si comenzi<<<

 

 

Societatea primeste o adresa de infiintare a popririi de la ANAF pentru un angajat. Salariatul respectiv nu mai are niciun fel de retineri (popriri) pe venitul incasat pe baza contractului de munca pe perioada nedeterminata si cu norma intreaga. Care este procentul pe care societatea are obligatia sa-l retina? 

 

Conform dispozitiilor art. 729 din Codul de procedura civila salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:

 

a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;

 

b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
 

 

In cazul in care exista doua popriri pe acelasi venit, in art. 169 alin. (3) din Codul muncii este stabilita cu exactitate ordinea obligatiilor, astfel:

 

a) obligatiile de intretinere, conform Codului familie;

b) contributiile si impozitele datorate catre stat;

c) daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;

d) acoperirea altor datorii.

 

Atentie! Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.

 

Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.

 

Conform art. 864 din Codul de procedura civila, daca exista un singur creditor urmaritor, dupa retinerea cheltuielilor de executare, cand este cazul, suma de bani realizata prin urmarirea silita se elibereaza acestuia pana la acoperirea integrala a drepturilor sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului.

 

In cazul in care urmarirea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel:

 

a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor, precum si creantele nascute impotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia indeplinirii conditiilor sau formalitatilor prevazute de lege pentru dobandirea dreptului asupra bunului adjudecat si inscrierea acestuia in registrul de publicitate;

 

b) cheltuielile de inmormantare a debitorului, in raport cu conditia si starea acestuia;

 

c) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;

 

d) creantele rezultand din obligatia legala de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

e) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;

 

f) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;

 

g) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite;

 

h) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;

 

i) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;

 

j) alte creante.

 

In cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

 

In speta, daca sunt doua urmariri asupra aceleiasi sume, iar creantele au aceeasi ordine de preferinta suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia iar poprirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului.

 

Daca cea dea doua creanta are o alta ordine de preferinta se comunica primului executor ultima poprire.