Legea avertizorilor de integritate, contestata la CCR

Curtea Constitutionala a Romaniei a fost sesizata pe Legea avertizorilor de integritate, la solicitarea USR, care sustine ca, in forma impusa de coalitia PSD-PNL-UDMR, protectia persoanelor ce vor sa dezvaluie neregulile din institutiile publice este slabita considerabil. In plus, noteaza USR intr-un comunicat, legea ridica obstacole considerabile in obtinerea fondurilor din PNRR.

In sesizarea catre CCR, sunt invocate patru argumente de neconstitutionalitate, printre care incalcarea obligatiilor asumate in momentul aderarii la Uniunea Europeana si lipsa de claritate si predictibilitate a unor prevederi.

USR: Legea avertizorilor de integritate, un pericol pentru persoanele care sesizeaza nereguli

USR considera ca legea avertizorilor de integritate, in forma adoptata de majoritatea PSD-PNL-UDMR, contravine chiar Directivei UE pe care avea scopul de a o transpune (Directiva 2019/1937 a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protectia persoanelor care raporteaza incalcari ale dreptului Uniunii), mai indica sursa citata.

Directiva UE interzice ca prin transpunerea sa in legislatia interna sa se diminueze nivelul de protectie acordat deja unui avertizor. Or, legea PSD-PNL-UDMR exact asta face, scade protectia oferita persoanelor care vor sa sesizeze nereguli.

In ceea ce priveste lipsa de claritate, precizie si predictibilitate a legii adoptate zilele trecute, observatii si recomandari in acest sens a formulat si Consiliul Legislativ, doar ca ele au fost ignorate de partidele aflate la putere. De exemplu, legea nu prevede concret, explicit, clar si previzibil la art. 1 alin. (4) care dezvaluiri ale incalcarilor de norme nu intra sub incidenta legii avertizorilor.

„In acest sens, in raport de prevederile art. 346 din TFUE, la care fac trimitere generic prevederile art. 1 alin. (4), rezulta ca nu pot face obiectul avertizarilor in interes public încalcari ale normelor in materie de achizitii publice in domeniile apararii si securitatii nationale, care sunt considerate de stat ca fiind esentiale pentru securitatea nationala si, in mod special, care privesc armament, munitie si material de razboi. Neconstitutionalitatea textului deriva din faptul ca, este imposibil astfel pentru un avertizor sa cunoasca care sunt interesele pe care statul le consideră, la un moment dat, esentiale pentru securitatea nationala sau cele privind dotarea de razboi. Un astfel de exemplu il constituie achizitionarea de fier vechi pe post de tehnica militara. Avand in fata textul de lege votat, este imposibil de stabilit daca se incadreaza sau nu, la un moment dat, in notiunea de chestiune esentiala pentru securitatea nationala, care nu va putea fi dezvăluita de un avertizor”, argumenteaza USR in sesizarea depusa la CCR.

De asemenea, USR invoca incalcarea prevederilor art. 15 din Constitutia Romaniei, referitoare la teoria „dreptului castigat”, dat fiind ca prin forma impusa de Coalitia PSD-PNL este diminuata protectia oferita avertizorilor de integritate sub nivelul actual, conferit de Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii.

Nu in ultimul rand, in sesizarea USR este invocata incalcarea principiului bicameralismului, in conditiile in care, in cadrul dezbaterilor din Camera Deputatilor, Coalitia PSD-PNL a adoptat „numeroase amendamente care au denaturat semnificativ consimtamantul exprimat de Senat cu privire la adoptarea respectivului act”. 

Procurorul-sef al Parchetului European (EPPO) Laura Codruta Kovesi a anuntat ca ia in calcul posibilitatea sesizarii Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de conditionarea a fondurilor europene de statul de drept in Romania din cauza modului in care a fost transpusa directiva privind avertizorii de integritate. Camera Deputatilor a adoptat, miercuri, o propunere legislativa care transpune o directiva europeana in acest sens

„Pe baza analizei preliminare a legii si, in special, a modificarilor aduse proiectului de lege pe 28 iunie 2022, chiar inainte de adoptarea acesteia de catre plen, procurorul-sef european evalueaza daca unele dintre aceste dispozitii ar fi contrare Directivei privind protectia avertizorilor de integritate si ar reprezenta un pas inapoi in raport cu nivelul actual de protectie, stabilit de legislatia nationala inca din 2004”, a precizat Kovesi, intr-un comunicat de presa al EPPO.

Totodata, presedintele interimar al Senatului Alina Gorghiu a precizat ca legea de protejare a avertizorilor de integritate nu a fost inca promulgata. Ea a mai spus ca, in cazul in care analiza actului normativ va duce la concluzia ca trebuie operate modificari tehnice, atunci acestea vor fi efectuate.