CCR: DAE este greu de inteles, asadar Legea care proteja consumatorii de dobanzi excesive este neconstitutionala

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a publicat motivarea deciziei institutiei prin care, in luna ianuarie, a fost declarata neconstitutionala Legea care proteja consumatorii de dobanzi excesive. Magistratii spun ca Dobanda Anuala Efectiva (DAE) are o dobanda greu de inteles.

Curtea Constitutionala a Romaniei a admis, pe 28 ianuarie, sesizarea asupra Legii privind protectia consumatorilor impotriva dobanzilor excesive, stabilind ca actul normativ este neconstitutional in ansamblul sau. Acum a oferit si motivarea.

"Toata structura conceptuala si normativa a legii criticate este fundamentata pe notiunea DAE care, in acest fel, se rasfrange asupra tuturor celorlalte norme din continutul ei. Astfel, din coroborarea, pe de o parte, a titlului legii care, in mod necesar, indica obiectul ei de reglementare – protectia consumatorilor impotriva dobanzilor excesive - si, pe de alta parte, a prevederilor art. 4-6 din aceasta, care stabilesc limitele DAE care pot fi inserate in contractele de credit rezulta ca notiunea DAE este decisiva pentru aplicarea intregii legi. Prin urmare, eventuala neclaritate a definitiei notiunii DAE continute in art.2 lit.f) din lege ar conduce la neclaritatea legii in ansamblul ei", arata CCR.

Cu titlu prealabil, Curtea retine ca norma careia i se da expresie in art.2 lit.f) din lege reprezinta o definitie, nefiind, deci, o norma de drept material care, potrivit art.53 alin.(1) din Legea 24/2000, reglementeaza propriu-zis relatiile sociale ce fac obiectul actului normativ. Normele care exprima definitii ale termenilor juridici, prin natura lor, nu sunt norme de drept material, care sa indice in mod nemijlocit conduita care se asteapta de la destinatarii lor. Normele care definesc termenii care intra in componenta normelor de drept material sunt insa instrumentele necesare care fac posibila adoptarea solutiilor legislative din continutul normelor de drept material. Ca atare, eventuala neclaritate a definitiilor termenilor juridici care intra in componenta normelor de drept material are ca efect nemijlocit si constatarea neclaritatii chiar a normelor de drept material. 

"Lipsa unui scop clar al legii se reflecta in lipsa ei de structura, aceasta cuprinzand, in realitate, trei directii de reglementare fara o legatura logica intre ele si in contradictie cu reglementarile legale in vigoare in materia protectiei consumatorilor. Prima directie, cea principala, o reprezinta plafonarea dobanzilor excesive (art.4-8 din legea criticata). Notiunea „dobanda excesiva”, care apare in titlul legii, este „dobanda contractuala, remuneratorie sau penalizatoare, superioara limitelor stabilite conform art.4-6” [art.2 lit.g) din lege]. Insa art.4-6 din lege nu stabilesc nicio limita a dobanzii contractuale, remuneratorii sau penalizatoare, ci instituie niste plafoane ale DAE. Este de retinut, cu titlu general, fapt incontestabil in legislatia in vigoare, ca DAE, ca indicator reglementat de directivele europene si de legislatia in materia protectiei consumatorilor (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.50/2010), nu se confunda cu dobanda remuneratorie negociata de parti la incheierea contractului si pe care consumatorul o plateste efectiv bancii si nu are nicio legatura cu dobanda penalizatoare. Consecinta acestei confuzii conceptuale este ca legea, in ansamblul ei, este neinteligibila si imposibil de aplicat.", mai arata Curtea. 

Finalmente, Curtea constata ca elementele componente ale definitiei rezultante din art.2 lit.f) din Legea privind protectia consumatorilor impotriva dobanzilor excesive nu pot fi armonizate si, ca atare, definitia DAE rezultanta este neclara. Astfel, desi preia integral definitia DAE din art.3 pct.14 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.52/2016, norma criticata ii da o alta semnificatie prin inserarea definitiei „DAE este diferenta dintre costul total al creditului si suma efectiv imprumutata”, definitia rezultanta devenind, practic, neinteligibila.